Prima sesiune


În conştiinţa mea de proaspăt student mi s-a înfipt conceptul de sesiune şi de efectele care vin deodată cu ea.

La începutul şcolii, vedeam sesiunea ca pe ceva îndepărtat, aproape inexistent, cu care mă voi confrunta peste câţiva ani lumină.  Acum, sesiunea se apropie şi atârnă deasupra mea ca sabia lui Damocle (individ pe care nu-l cunosc).  Din surse apropiate am aflat că perioada asta infamă de 3 săptămâni nu se compara deloc cu ceea ce am experimentat în liceu, ba mai mult, nici pe departe. Şi atunci mi-au aparut în minte tot felul de imagini despre sesiune, respectiv, am făcut nişte analogii: „În sesiune, voi fi un circar care va încerca să sara prin nişte cercuri de foc pe o motocicletă, începând de pe o rampă de 10 metri şi apoi sfârşind printr-o aterizare perfectă(încă nu ştiu în ce, dar mă gândesc că  numa în rât nu)”. Cu alte cuvinte va trebui să dau nişte examene pe care trebuie să le iau. Asta e pe principiu dai ceva şi speri să-l primeşti înapoi. Acuma în viaţă, nu e tot timpul aşa, mai dai de la tine şi iei o ţeapă. E ca şi când dai o carte cuiva, dar n-o mai primeşti înapoi (Ana ştie).

Tot ce ştiu e că am 5 examene în 3 săptămâni, că e mult de învăţat şi că iarna nu-i ca vara,

că e ca toamna!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: