Trecând peste melodramatismele de alaltă seară, vreau să vă povestesc despre operaţiunile care îmi sunt atribuite atunci când mă întorc în sânul primitor al familiei mele.
Ca un om de baza ce sunt, este evident că mi se vor înmâna nişte sarcini pe măsura indispensabilităţii mele.
După cum ştiţi, confortul termic este esenţial în orice casă. De aceea astăzi, resposabilitatea mea a fost să asigur acest confort termic. Cum am făcut asta? Să vă povestesc. Instalaţia care se ocupă de încălzire, ca o nesimţită ce este, are nevoie de lemne să funcţioneze. Corvoada mea se poate explica în doar câteva cuvinte, dar nu vă acord luxul să nu pierdeţi vremea.
În curte există o colniţă a carui spaţiu este umplut de lemne tăiate. Cu ajutorul unui facilitator de transport, pe care-l voi descrie imediat, a trebuit să mut câtea tone de lemne, daca nu chiar mai mult, aproape de casă.
Acest transportor are o singură roată ce este conectată la o cuvă din metal. Vasul de metal are şi două mânere, fiecare masurând circa 1 metru şi jumatate, asta ca să poată fi împins şi tras.
Pe lângă faptul că roaba e un instrument caraghios şi destul de ineficient, noi încă nu beneficiem de tehnologia modernă materializată prin stivuitor. Deci a trebuit să încarc lemnele în roabă, să mut roaba de ici-colo şi apoi să o descarc. Cu stivuitorul măcar mă distram.
O altă sarcină a cărei executare doar eu pot să-i fac faţă (cu toate pericolele şi provocările ce apar) şi care necesită multă concentrare şi fineţe se numeşte tunsul ierbii. Se ia una bucată ustensilă dotată cu nişte lame foarte ascuţite ce sunt conectate la un motoraş ce funcţionează pe bază de curent electric şi apoi se împinge deasupra gazonului. Iarba tăiată ajunge într-o cutie de plastic. Conţinutul este, mai apoi, transportat de mine într-un sac de plastic transparent. Să nu vă lasaţi pradă impresiei cum că ar fi uşor. Nu este. Transportul ierbii se face de câteva zeci de ori pentru că, nu-i aşa, e multă iarbă şi deasă. Ca să nu stea degeaba, iarba este mai apoi dusă de mine spre hrănirea găinilor domiciliate în curtea bunicii care, dânsa, este rezidentă într-o casă la cateva zeci de metri de a mea.
Ştiu că aceste detalii sunt absolut vitale pentru existenţa voastră, de aceea vă las să meditaţi la ele şi apoi să vă puneţi în postura mea.
Voi ce aţi face?
Dragos 